Prezentare generală

Așezare geografică

Comună Doba este situată în zona de nord vest a României, în vestul judeţului Satu Mare, arteră principală de circulaţie este drumul DN 19 (E 671), ce face legătură între oraşul Carei şi municipiul Satu Mare (reşedinţa judeţului).

Cea mai apropiată aşezare urbană este reşedinţa judeţului, municipiul Satu Mare, aflat la 16 km, spre nord-est şi oraşul Carei la 21 de km spre vest.

Comuna Doba se invecinează cu: 
– Ungaria spre nord-vest,
– comuna Moftin spre sud-vest,
– comuna Terebeşti spre sud
– localitatea Sătmărel spre est
– comunaVetiş spre nord-est

Comună Doba are în componentă următoarele sate:
– DOBA – reşedinţa de comună
– BOGHIŞ – aflat la aproximativ 5 km de reşedinţa comunei
– PAULIAN – aflat la 3 km de reşedinţa comunei
– TRAIAN – aflat la aproximativ 5 km de reşedinţa comunei
– DACIA – aflat la aproximativ 7 km de reşedinţa comunei

Satul Paulian este aşezat pe drumul naţional DN 19, celelalte sate fiind aşezate pe teriotriul administrativ în partea dinspre Ungaria (spre nord-vestul comunei).
Din punct de vedere geografic comuna este aşezată pe Câmpia Someşului.

Istoric

Doba este o mică localitate din apropierea Someşului. Numele îl găsim în înscrisuri în secolul XIV sub forma „Balkan-Dob” iar în 1241, în urma unei năvăliri tătare, satul a fost pustiit. Regele Istvan V a donat localitatea cu toate pământurile familiei Apor, familie considerată ca fiind întemeietoarea satului.

Nunele de origine nu-l ştim exact, pentru că din documente reiese că în jur de anii 1300 se numea „Homoród-dob”. În anii 1400-1500 se aminteşte ca „Kraszna-dob” . Au fost vremuri când „Szamos-dob” sau „Balkán-dob” se numea. Referitor la acestea denumiri înscrisurile din anii 1700 ne dau dovadă. Numele definitiv la câştigat în 1711, pe vremea păcii sătmărene, când a primit denumirea definitivă de „Szamosdob” (Doba).

Doba acum este pe a treia vatră, pentru prima dată era în apropierea Homorodului, de aici din cauza ploilor au fost nevoiţi de multe ori să î-şi părăsească locuinţele oameni din sat. Oameni aici au avut doi duşmani: apa şi epidemiile frecvente, care au cerut multe suflete. Din datele din anii 1200 reiese că din 675 de persoane, au rămas doar 15 bărbaţi şi 18 femei. Copii nici nu aminteşte, fiind-că epidemiile a omorât toţi copii. Cel de al doilea duşman apa, adică desele inundaţii ale Homorodului. Şi din cauza aceasta a suferit populaţia, scrie Beregszászi F.Sámuel. De o mare inundaţie face amintire, atunci când în anul 1626 tot satul s-a mutat pe locul care se numeşte „kis-puszta”, care a fost proprietatea lui Nyári Benedek. Pe malul Homorodului, încă în secolul trecut se putea vedea ruinele bisericii.

Comuna Doba
0 ha
SUPRAFAȚĂ
0
GOSPODĂRII
0
LOCUITORI
0
LOCUINȚE
Relieful și clima

Din punct de vedere al reliefului, comuna Doba este formată din 100% câmpie, teritoriul acesteia fiind aşezat în Câmpia Someşului.

Comuna este aşezată la o altitudine maximă de 150 de metri, deasupra nivelului mării, (în punctele geodezice Traian – 119.9 m, la nord de localitatea Traian şi Câmpul Boghiş – 114.0 m, la vest de localitatea cu acelaşi nume).

Comuna este străbătută de două cursuri de apă:

  • râul Homorod, care are cursul de apă dinspre Sătmărel şi trece pe lângă satele Paulian şi Dacia continuându-şi drumul spre Ungaria
  • râul Balcaia care traversează satul Doba

Din cauza neregularizării cursurilor de apă localităţile sunt predispuse la inundaţii.

Clima este temperat continentală, se caracterizează prin ierni nu foarte aspre, precipitaţiile fiind 300/480 mm/ml şi veri potrivid de calde.

În general, în această zona de câmpie solul este productiv, prezintă o fertilitate ridictă, exploatarea agricolă realizându-se cu mijloace de ameliorare (îngrăşăminte chimice şi naturale etc).

Pe teritoriul comunei Doba se întâlnesc următoarele clase de habitate: culturi (teren arabil), păşuni şi fâneţe, alte terenuri arabile, habitate de păduri (păduri în tranziţie – prezentate doar de două suprafeţe forestiere – Pădurea Chertieş – situată la NE de localitatea Doba, constituită predominant din stejar – şi alta cu aceeaşi constituţie, la SE de aceeaşi localitate.).

Predomină solurile podzolice argiloiluviale, pseudogleice şi pseudogleizate, luvosoluri şi stagnosoluri albice (luvosoluri albic stagnice), pe alocuri soluri hidromorfe şi nisipoase, acestea din urmă sărace în humus. Pe locul vechilor albii părăsite, cu nivelul apelor freatice de suprafaţă s-au format hidromorfe (hidrosoluri) şi de lăcovişti (gleisoluri), ca şi soluri sărăturate (halomorfe). Utilizarea terenurilor este destinată aproape exhaustiv culturilor agricole şi fâneţelor. Terenurile viticole şi pomicole sunt răspândite punctual în apropierea localităţilor.

Educația și sănătatea

În comună Doba funcţionează sub conducerea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin Inspectoratul Şcolar Judeţean Satu Mare – Şcoală Gimnazială Doba, la care sunt arondate 4 unităţi de învăţământ :
– Şcoală Gimnazială din loc. Doba – clasele 0 – VIII
– Şcoală Gimnazială din loc. Boghiş – clasele 0-IV
– Grădiniţa Boghiş cu program normal;
– Grădiniţa Doba cu program normal şi prelungit.

La nivelul comunei Doba fucţionează :
– un cabinet medical care deserveşte populaţia întregii comune, unde îşi desfăşoară activitatea un medic de familie şi o asistentă
– o farmacie privată în satul Boghis şi una în satul Doba
– un cabinet sanitar- veterinar privat, dotat cu farmacie veterinară la care lucrează un medic veterinar.

Cultură

Se regăsesc 6 unităţi de cultură – o biblioteca comunală şi 5 cămine culturale care găzduiesc evenimentele locale: nunţi, spectacole, baluri.
– număr unităţi de cult (biserici, case de rugăciuni) – 7 dintre care 5 biserici ortodoxe şi 2 reformate
• Biserica “Sfinţii Arhangeli Mihail şi Gavril” din Doba
• Biserica “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” din Boghiş
• Biserica “Sfinţii Arhangeli Mihail şi Gavril” din Traian
• Biserica “Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Dacia
• Biserica “Naşterea Maicii Domnului” din Paulian
• Biserica Reformată din Doba
• Biserica Reformată din Boghiş
Acestea reprezintă importante monumente istorice şi poate fi valorificat ca punct de interes turistic al comunei.

Ultima actualizare: 14:17 | 17.05.2024

Sari la conținut